Asigurarea locuinței în România are, la fel ca asigurarea auto, o structură în două niveluri: o poliță obligatorie prin lege cu acoperire limitată, și o poliță facultativă care extinde protecția mult mai departe.
PAD, asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor naturale
PAD (Polița de Asigurare obligatorie a Locuinței împotriva Dezastrelor naturale) e obligatorie prin lege pentru orice locuință din România, indiferent dacă proprietarul locuiește în ea, o închiriază sau stă goală. Acoperă trei riscuri: cutremur, inundație și alunecare de teren, adică exact riscurile catastrofale pe care asigurătorii privați le tratează de obicei separat, din cauza dimensiunii potențiale a daunelor. Suma asigurată prin PAD e stabilită prin lege în funcție de tipul construcției și e relativ mică raportat la valoarea reală de piață a unei locuințe, ceea ce înseamnă că PAD acoperă o parte din pagubă, nu reconstrucția integrală a locuinței după un dezastru major.
De ce PAD rămâne insuficient cumpărată, deși e obligatorie
Deși legea impune PAD pentru toate locuințele, un procent mare de proprietari nu au o poliță valabilă la un moment dat, iar aplicarea obligației a rămas de-a lungul timpului mai degrabă slabă. Lipsa unei polițe PAD nu atrage automat sancțiuni la fel de vizibile ca lipsa RCA la o mașină, iar mulți proprietari amână sau ignoră cumpărarea ei, deși costul anual e de regulă redus raportat la riscul acoperit. Această discrepanță între obligația legală și rata reală de cumpărare merită cunoscută de orice proprietar care presupune, greșit, că locuința îi e deja acoperită pentru cutremur doar pentru că legea cere asta.
Asigurarea facultativă a locuinței
Asigurarea facultativă a locuinței e opțională și se cumpără separat de PAD, fie de la același asigurător, fie de la altul. Acoperă structura locuinței pentru o gamă mult mai largă de riscuri decât PAD, inclusiv incendiu, explozie, avarii de la instalații, furt prin efracție și vandalism, iar sumele asigurate pot fi stabilite mult mai aproape de valoarea reală de reconstrucție a locuinței. Multe polițe facultative includ și acoperire pentru bunurile din interior, mobilă, electrocasnice, electronice, și o componentă de răspundere civilă, pentru cazul în care produci pagube vecinilor, de exemplu printr-o inundație provenită din propriul apartament.
Ce acoperă asigurarea facultativă în plus față de PAD
PAD și asigurarea facultativă nu se exclud, ci se completează. PAD acoperă strict cutremur, inundație și alunecare de teren, cu o sumă asigurată limitată. Asigurarea facultativă acoperă restul riscurilor la care e expusă o locuință, de la incendiu la furt, plus bunurile din interior și răspunderea civilă, zone pe care PAD nu le atinge deloc. Un proprietar care vrea protecție reală pentru locuință, nu doar conformitate cu legea, are nevoie în practică de amândouă polițele, nu doar de PAD.
Chiriașii și asigurarea bunurilor proprii
Chiriașii nu au obligația de a cumpăra PAD, pentru că aceasta cade în sarcina proprietarului locuinței. Bunurile personale ale unui chiriaș, mobilă, electronice, haine, rămân însă neasigurate dacă proprietarul nu include o clauză specifică pentru asta, ceea ce e rar. O poliță separată pentru bunurile proprii, similară cu asigurarea facultativă a unui proprietar dar centrată pe conținut, nu pe structură, e o opțiune puțin folosită în România comparativ cu alte piețe, deși costul ei rămâne de regulă redus raportat la valoarea bunurilor protejate.
Nimic de aici nu recomandă un asigurător sau o poliță anume. Sumele asigurate prin PAD și ofertele de asigurare facultativă se schimbă în timp, așa că verifică reglementările și termenii actuali înainte să alegi o poliță.